Radioreceptor cu amplificare directă (varianta 2)

Radioreceptor cu amplificare directă (varianta 2)

Un alt radioreceptor cu amplificare directă, care funcționează în gama undelor medii, este prezentat în figura următoare. Modul cum sunt cuplate două tranzistoare creează o impedanță mare la intrare și o amplificare pronunțată.

Impedanța mare la intrare provine din faptul că tranzistorul T1 apare ca repetor pe emitor. Din acest motiv, circuitul oscilant este cuplat direct, fără priză sau înfășurare suplimentară. Primul tranzistor are rol de amplificator, detecția (și o amplificare) făcându-se cu tranzitorul T2.

Tranzistoarele T1 și T2 sunt de tip BC 108 sau BC 109. Bobina circuitului oscilant se bobinează pe o bară de ferită lungă de 10 cm și cu diametrul de 8 mm, având 80 de spire din sârmă CuEm Φ 0,08 – 0,1 mm.

Condensatorul variabil are capacitatea maximă de 250 pF. Bobina se poate confecționa și pe o carcasă cu miez, dar în acest caz la intrare se cuplează o antenă exterioară. Audiția se face în căști cu impedanță de 2000 Ω.

Radioreceptor cu amplificare directă (varianta 2)
Radioreceptor cu amplificare directă (varianta 2)

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.