Un alt radioreceptor cu amplificare directă, care funcționează în gama undelor medii, este prezentat în figura următoare. Modul cum sunt cuplate două tranzistoare creează o impedanță mare la intrare și o amplificare pronunțată. Impedanța mare la intrare provine din faptul că tranzistorul T1 apare ca repetor pe emitor. Din acest motiv, circuitul oscilant este cuplat […]
O primă cale de perfecționare, și anume de mărire a sensibilității receptorului, a fost aceea a amplificării postdetecție a semnalului recepționat cu ajutorul triodei cu vid (Lee de Forest, în 1906-1907), sau cu un tranzistor, după 1948 (J. Bardeen, W. Schockley, W. Brattain). Au apărut astfel receptoarele de tip M – V – N, cu […]
Se știe că receptoarele cu detecție directă, în varianta modernă, se realizează cel mai bine cu o diodă cu germaniu, întrucât joncțiunea acestuia intră în conducție la numai aproximativ 0,2 – 0,3 V. Toate semnalele care depășesc acest prag vor fi deci detectate. Diodele cu siliciu intră în conducție la o tensiune de aproximativ 0,6 […]
În figura următoare este prezentată schema unui receptor de tip 0V0, care conține numai etajul de detecție, acesta fiind de tipul cu dublare a tensiunii. În acest caz se obține o valoare mai mare a tensiunii de audio-frecvență. Bobinele L1 și L2 se vor realiza pe o carcasă care culiseazăpe o bară de ferită cu […]
Cel mai simplu radioreceptor este cu simplă detecție, adică semnalul de radiofrecvență modulat obținut de la antenă este aplicat unei diode, aceasta îndeplinește funcția de detectare și la ieșirea ei se obține componenta de audio-frecvență ce poate fi ascultată intr-o cască. Antena, care este un fir lung de 5 – 10 m, este cuplată la […]
Dacă dioda de detecție D (cu contact punctiform, sau Schottky) este polarizată direct cu un curent I0 în jurul a 100 µA, sensibilitatea receptorului crește, față de cazul polarizării nule (obișnuite). Valoarea curentului I0 se stabilește cu R*, după audiția optimă. I0 = E / ( R* + R0 ) Sursa: 121 scheme de radioreceptoare, Andrei Ciontu, […]
