Schema acestui încărcător sau redresor pentru acumulator auto (baterie mașina) prelungește durata de viata a acumulatorului și asigura o buna încărcare pentru acumulatoare de Plumb (Pb) 12V.
Încărcarea unei baterii auto cunoaște trei faze diferite conform figurei 1. In faza A-B, un acumulator complet descarcat este încărcat cu un curent limitat, pana când tensiunea de la bornele sale atinge din nou tensiunea de 10V. Aceasta limitare de curent împiedica acumulatorul sa suprasolicite alimentatorul. Dupa aceasta urmeaza faza C-D in care acumulatorul este încărcat cu asa-numitul curent de 5 ore.
- Figura 1 caracteristica de încărcare
- Schema incarcator sau redresor auto:
- Cablaj PCB incarcator baterie masina:
El se calculeaza impartind numarul de amperi-ora (Ah) ai acumulatorului prin 5 (ore). Daca tensiunea acumulatorului a urcat din nou la 14.4 V, atunci incepe faza E-F in care alimentatorul furnizeaza un curent mai redus dar continuu. La o tensiune de 16.5V, acumulatorul este complet incarcat iar aparatul se deconecteaza.
Montajul lucreaza astfel: atunci cand acumulatorul auto este descarcat (tensiune 10V), prin D3 circula un curent atat de mic incat T1 se blocheaza. Circuitul IC1 nu este comandat a.i. tensiunea sa la iesire este zero. CU aceasta, curentul bazei tranzistoarelor T2 si T3 si totodata si curentul de incarcare al acumulatorului, depind de pozitia potentiometrului P1. La o tensiune a acumulatorului de masina cuprinsa intre 10V si 14.4V, D3 conduce, T1 de asemenea, insa iesirea lui IC1 ramane pe mai departe la 0V. Acum curentul de incarcare rezulta prin valorile lui P1 si P2.
Daca tensiunea creste, prin rotirea lui P3, peste tensiunea Zener a lui D1, atunci, ca urmarea a cuplajului prin R4, tensiunea de iesire a lui IC1 creste la o valoare ce rezulta din tensiunea Zener a lui D1 si din tensiunea de conductie a diodei D2, care acum conduce. Cu aceasta si potentialul emitorului lui T1 este crescut; T1 trece in stare de blocare si curentul de incarcare este stabilit din nou de P1. Fata de faza A-B, IC1 are acum o tensiune de iesire mai mare, deci curentul prin P1 si , cu aceasta, si curentul de incarcare este mai mic decat in faza initiala. Prin D2 si R3 actioneaza acum o reactie inversa, iar la cresterea tensiunii acumulatorului, curentul de incarcare scade in continuare.
Puntea redresoare B, T2 si T3 trebuie montate pe un radiator suficient de mare. In locul tranzistoarelor de putere indicate, pot fi utilizate si tipuri echivalente in carcase TO-3.
Incarcatorul se regleaza intai din P3, a.i. la o tensiune de incarcare de 14.4V, tensiunea de iesire a amplificatorului operational sa fie maxima. In continuare, cu P1, la tensiuni intre 14.5-15V, se regleaza curentul de incarcare rezidual la valoarea de “20 de ore” (numarul de Ah impartit la 20 de ore). Dupa aceasta se regleaza curentul nominal (curentul de 5 ore) cu P2 la o tensiune ceva mai mica ( intre 11 si 14V).
Curentul de incepere a incarcarii (faza A-B) depinde de curentul de incarcare rezidual si de caracteristica tranzistorului; el este cu circa 30% pana la 100% mai mare decat curentul din faza E-F.
Sursa: http://www.schemeelectronice.com/314/schema-incarcator-acumulator-baterie-auto-masina/
